Informaţii speciale despre fertilizatori

Garden Life
Distribuiți articolul
Este un lucru uimitor: nimeni nu ar fi surprins dacă un canar ar cădea de pe stinghiuţa sa din cauză că nimeni nu l-a hrănit. Însă deşi vă hrăniţi animalele de companie din inerţie, când vine vorba de plante, chiar şi grădinarii pot fi uimiţi când le adresezi această întrebare crucială: „Aţi fertilizat? Dacă da, când, cu ce anume şi cât de mult aţi folosit?”

Dvs. cum fertilizaţi?

Pentru că acum este vară şi grădina este plină de mlădiţe, dorim să utilizăm acest număr special al buletinului informativ GARDENA pentru a vă oferi informaţii despre fertilizatorul adecvat pentru grădină. Din când în când auziţi următoarea frază: „E din grădina mea, aşa că nu are fertilizator!” Însă în această laudă ostentativă despre creşterea cu succes a fructelor şi legumelor există un element de-a dreptul ilogic. Dacă un lucru este mare, cu siguranţă are nevoie de o cantitate mare de nutrienţi. O cantitate suficientă din ingredientele potrivite este necesară pentru ca plantele să formeze un conţinut valoros. Din acest motiv, este important să fertilizaţi exact aşa cum trebuie fiecare parte a grădinii utilizată în mod diferit!

Este fertilizatorul utilizat lipsit de importanţă?

Nu, nu este. Fiecare fertilizator utilizat, indiferent că este vorba de compost, bălegar sau praf de oase, are un efect anume asupra compoziţiei solului. Iar fiecare fertilizator funcţionează diferit în funcţie de compoziţie. În cele din urmă, şi necesarul nutriţional al diferitelor plante este diferit: şoaldina (iarba-grasă) are alte nevoi decât arbuştii de nemţişor, care la rândul lor au alte nevoi decât roşiile. 

În plus faţă de o serie de microelemente, ca de exemplu cupru, sulf, magneziu şi altele, toate plantele au nevoie de patru nutrienţi principali: azot, forţa motrice a creşterii şi principalul element al proteinelor şi în egală măsură al clorofilei; magneziu, de asemenea element-cheie al clorofilei; fosfor, în special pentru a încuraja înflorirea; şi potasiu, pentru a întări ţesutul şi pentru coacerea fructelor.

Diversele tipuri de plante au nevoie de cantităţi diferite din aceşti nutrienţi; pentru informaţii despre care plante consumă mai mult şi care mai puţin, citiţi sfaturile de fertilizare de mai jos.

Dar fertilizatorii organici?

Răspunsul la următoarea întrebare este interesant: „Fertilizatorul organic este mai bun decât cel artificial?” Şi de această dată răspunsul este: depinde! Conform informaţiile pe care le avem la ora actuală despre plante, planta în sine nu este interesată dacă primeşte azot, fosfor, potasiu etc. de la un fertilizator organic sau de la unul artificial. Ea poate absorbi fertilizatorul într-o anumită formulă chimică în care acesta trebuie să existe la nivelul rădăcinilor; în caz contrar, nu poate face nimic. Indiferent dacă beneficiază sau nu de fertilizator organic, nutrienţii absorbiţi de plantă nu sunt procesaţi în funcţie de originea lor, ci în conformitate cu nevoile plantei. 

Singurul beneficiu al fertilizatorului organic este că, de obicei este mai bun pentru sol, datorită micilor creaturi care trăiesc în el. Într-un scenariu extrem, persoanele care utilizează doar fertilizatori minerali, pe termen lung vor strica solul grădinii, din cauză că fertilizatorul nu furnizează şi nutrienţii humus şi reziduurile necesare pentru pământ şi pentru creaturile care trăiesc în el. 

Când utilizaţi fertilizator organic, reţineţi că acesta are nevoie de cel puţin trei-patru săptămâni, în funcţie de vreme, pentru a se împrăştia în pământ, astfel încât plantele să poate absorbi nutrienţii. Aşadar, pentru a hrăni o plantă în aprilie, trebuie să aplicaţi fertilizatorul organic (ca de exemplu praf de oase sau compost) încă din martie! Fertilizarea minerală este utilă mai ales când doriţi să daţi plantei mulţi nutrienţi, relativ repede. Mai există o a treia cale: fertilizatori amestec organici-minerali, cu bază organică şi suplimente minerale.

Despre adăugarea elementelor: de obicei, solurile de grădină au prea mult fosfat, în condiţiile în care azotul este aproape întotdeauna în cantitate limitată. Aşadar, nu întotdeauna trebuie să utilizaţi un fertilizator în amestec. Dacă adăugaţi mult fertilizator, nivelul nutrienţilor poate fi prea mare (şi mai mult este de ajutor, însă nu prea mult!). Este indicat să fertilizaţi în concordanţă cu nevoile, în loc să utilizaţi aceeaşi formulă indiferent de situaţie. De exemplu, dacă solul are deja suficient fosfat, utilizaţi un fertilizator cu azot/potasiu în loc de un amestec azot/fosfor/potasiu. Cum ştiţi sau cum puteţi afla? La fiecare doi ani, luaţi o mostră din solul din grădină şi verificaţi nivelul de fertilizare. Asta înseamnă că ştiţi întotdeauna care este situaţia şi, în plus, compensaţi costurile implicate de testarea solului cu economiile făcută cu fertilizarea. Cele două au costuri apropiate. În orice caz, această metodă asigură o îngrijire mai bună a solului din grădina dvs. În plus, va proteja apa subterană, întrucât fertilizatorul în exces nu ajunge în apă.

Ajunge cu explicaţiile şi informaţiile teoretice, haideţi să trecem la practică! Să facem împreună o plimbare prin grădina dvs.:

Ce anume are nevoie să fie fertilizat acum? Şi, mai presus de orice, cât fertilizator trebuie utilizat?

Pentru plantele din balcon şi cele din ghiveci, eu utilizez un sol mineral cum este amestecul pentru ghivece. Fertilizatorul depozitat poate fi împrăştiat uşor cu grebla şi nu este îndepărtat de udarea frecventă a plantelor. Rezerva de fertilizator a unui sol de flori de calitate superioară, care este adăugată de către producător, durează aproximativ şase săptămâni. În acest moment este nevoie să adăugaţi fertilizator. Prin urmare, la plantare, eu adaug în sol fertilizator pe termen lung, 2-3 grame la fiecare litru de sol. În acest fel, asigur hrana principală pentru plantele mele până în august/septembrie. De asemenea, în fiecare săptămână adaug prin udare o doză mică de hrană lichidă, 0,1-0,2 părţi la mie (ceea ce înseamnă 10-20 ml de hrană lichidă la un recipient de apă de 10 l). Atenţie: respectaţi instrucţiunile producătorului de pe ambalajul fertilizatorului!

În grădinile cu arbuşti, proporţiile măsurilor de fertilizare depind în principal de dimensiunea masei formate de frunzele şi florile plantelor. Fertilizez doar arbuştii de pietriş, ici şi colo, cu un pumn de praf de oase sau puţin compost (mai puţin de un litru pe metru pătrat). Primăvara (martie/aprilie), arbuştii din straturi cu creştere intensă pot primi aproximativ 50 de grame de fertilizator amestec pe metru pătrat. Ca alternativă, le puteţi da în jur de trei litri de compost pe metru pătrat. Arbuştii care cresc mai puţin au nevoie doar de 30 de grame sau de 1,5 litri. La mijlocul lunii iunie îi puteţi hrăni din nou cu o a doua doză, uşor redusă.

La grădinile de legume, amploarea măsurilor de fertilizare depinde mai ales de tipul de plante, deoarece vegetalele pot fi împărţite în consumatori puternici, printre care şi varza, consumatori medii, ca de exemplu roşii, şi consumatori mici, cum este salata. Iată câteva recomandări individuale de fertilizare:

Consumatori mici: Adăugaţi 1-2 litri de compost pe metru pătrat şi suplimentar, dacă este nevoie, azot (cca 70 de grame de praf de oase pe metru pătrat) şi potasiu (cca 35 de grame de fertilizator cu azot şi magneziu pe metru pătrat).

Consumatori medii: Adăugaţi 2-4 litri de compost pe metru pătrat şi suplimentar, dacă este nevoie, azot (cca 120 de grame de praf de oase pe metru pătrat) şi potasiu (cca 70 de grame de fertilizator cu azot şi magneziu pe metru pătrat).

Consumatori mari: Adăugaţi 4-6 litri de compost pe metru pătrat şi suplimentar, dacă este nevoie, azot (cca 150 de grame de praf de oase pe metru pătrat) şi potasiu (cca 100 de grame de fertilizator cu azot şi magneziu pe metru pătrat).

De reţinut: varza, ceapa şi morcovii nu trebuie amplasaţi pe suprafeţe proaspăt fertilizate cu bălegar. Puteţi transplanta aceste plante pe astfel de suprafeţe abia în anul următor. În acest caz există riscul de intoleranţă, deoarece anumite tipuri de bălegar atrag muşte ale căror larve pot săpa în plantă.

Când fertilizaţi suprafeţele cu iarbă, reţineţi următoarele (după cum am scris deja în numărul special despre gazon): odată cu tunderea ierbii, înlăturaţi şi nutrienţii din gazon. Cu fiecare kilogram de resturi rămase după tundere, înlăturaţi 30 de grame de azot, 20 de grame de potasiu şi 10 grame de fosfor. Aceşti nutrienţi trebuie înlocuiţi. Gazoanele decorative au nevoie de ceva mai puţin fertilizator decât cele pe care se calcă sau care sunt supuse stresului. În mod normal, gazonul se fertilizează la patru-cinci săptămâni, începând cu martie/aprilie şi încheind cu o ultimă fertilizare de toamnă, la începutul sau la mijlocul lui septembrie, pentru a-l pregăti pentru iarnă. Cu toate acestea, acum există unele diferenţe, datorită apariţiei fertilizatorilor de gazon pe termen lung şi speciali pentru toamnă. Aşa cum am mai spus, trebuie să fiţi atenţi la informaţiile furnizate de producător pe ambalajul fertilizatorilor de gazon. Aceste informaţii vă răspund şi la întrebarea dacă puteţi utiliza fertilizator amestec în loc de fertilizator de gazon. Să analizăm proporţiile din fertilizatorul amestec – azot: fosfor: potasiu. Pentru gazon, proporţia ideală este 10:3:3-5.

Pentru a fertiliza copaci, trebuie să faceţi diferenţa între foioase şi conifere. Ciclurile lor anuale de creştere sunt destul de diferite, motiv pentru care au nevoie de fertilizatori în momente oarecum diferite.

Foioasele au nevoie de nutrienţi în special la începutul/mijlocului lunii iunie, apoi între mijlocul lui iulie şi al lunii august, pentru o a doua etapă de dezvoltare. După aceea nu mai este nevoie să fertilizaţi aceşti copaci. Astfel, la foioase aplicaţi fertilizator prima dată în aprilie (în jur de 55% din necesarul lor anual) şi apoi în iunie (45%). Aceste cifre variază uşor în cazul pomilor fructiferi şi al trandafirilor, care au nevoie de o împărţire de 50/50, respectiv 60/40.

Coniferele au nevoie de primii nutrienţi în mai şi de a doua doză, mai mare, între sfârşitul lui iulie şi începutul lui august, când produc conuri. Prin urmare, distribuţia hranei pentru conifere este 35/65. 

Cantitatea de fertilizator depinde şi de nevoile plantei, adică de masa acesteia. Pentru coniferele mici este de ajuns o cantitate de 35 de grame de fertilizator amestec pe metru pătrat, pe an; în cazul fertilizării de menţinere pentru copaci şi arbuşti, este de ajuns 50-70 de grame de fertilizator compus pe metru pătrat, pe an. În cazul pomilor fructiferi, trandafirilor şi rododendronilor, puteţi merge până la limita superioară, adăugând 100 de grame în ambele etape. 

Reţineţi că rădăcinile copacilor trebuie să aibă acces la nutrienţi în momentele menţionate. Dacă doriţi să utilizaţi fertilizator organic, la momentele menţionate mai sus trebuie să adăugaţi perioada de aşteptare necesară descompunerii acestuia.

Apropo:

Plantele din sere şi din interior sunt, de asemenea, în etapa de creştere, aşadar nu uitaţi să le fertilizaţi în mod regulat până în octombrie. Pentru plantele verzi utilizaţi hrană pentru plante verzi, iar pentru cele cu flori, hrană pentru plante cu flori, cea din urmă conţinând mai mult fosfor pentru a sprijini înflorirea.