Utilizăm module cookie pentru a vă îmbunătăţi experienţa pe site-ul nostru. Continuând să accesaţi acest site web, confirmaţi faptul că sunteţi de acord cu utilizarea modulelor cookie de către noi. Aflaţi mai multe consultând Modulele cookie

Număr special pentru gazon partea 1

În luna martie, o sclipire specială acoperă gazonul: Acest verde proaspăt de la sfârşitul iernii anunţă sosirea primăverii atunci când, în sfârşit, răsar primele fire de iarbă verde. Fiind o atracţie pentru privire în acest moment, în multe locuri iarba se joacă şi de-a ghicitul: Care este cel mai bun lucru pe care pot să-l fac pentru gazonul meu pentru a-l ajuta cu adevărat?

În săptămânile recente, numeroşi cititori ai buletinului informativ GARDENA ne-au trimis întrebări despre gazon. Vă mulţumim! Totuşi, în buletinul informativ nu putem răspunde decât la trei-patru întrebări. Din acest motiv, am grupat întrebările despre gazon şi le vom răspunde în acest număr special despre gazon. Deoarece toată lumea este interesată de toate subiectele, am structurat informaţiile alfabetic, utilizând cuvinte-cheie. Trebuie doar să navigaţi prin cele două duzini de cuvinte-cheie pentru a găsi sfatul expertului în grădini GARDENA şi pentru a avea de un sezon extraordinar pentru gazon!

Astăzi, buletinul informativ GARDENA are răspunsuri la întrebări începând cu A, de la aerare, şi până la M, de la muşchiul din gazon. În Partea a 2-a, care va fi publicată în buletinul informativ din 25 martie, veţi găsi informaţii despre tipurile de gazon, iarba de gazon, îndepărtarea buruienilor şi scarificare. Aşadar, iată partea 1 a Numărului special pentru gazon!

Aerare

Da, termenul acesta chiar există, iar noi suntem bucuroşi să-l explicăm! El se referă la aerisirea rădăcinilor ierbii. Gazoanele se află, de obicei, pe soluri care nu sunt suficient de nisipoase, astfel că la rădăcini (care trebuie să respire) ajunge puţin aer. Prin urmare, solul este prea legat, iar creşterea gazonului este împiedicată. Aerarea (adaosul de aer) poate fi de ajutor. Uneltele speciale de grădinărit şi pentru amenajări exterioare sunt utilizate pentru a da găuri în gazon. Aceste găuri sunt umplute apoi cu nisip grosier, pentru a nu se umple cu noroi. Astfel, apa de la suprafaţă se scurge mai bine, iar rădăcinile de iarbă beneficiază de mai mult aer, asigurând o creştere mai bună. Pe gazoane mici de acasă sau în regiuni cu probleme (de ex. acolo unde solul este deosebit de lutos şi/sau apa nu se drenează), puteţi aera iarba cu o furcă de grădinărit.

Furnici

Înţelegem că vi se par enervante! Acasă, acestea se găsesc în special lângă dalele aleilor sau lângă pietrele din gazoane, fiind mai rar întâlnite în mijlocul gazonului. Ele au tendinţa de a produce muşuroaie de nisip şi nu de a strica gazonul în sine. Furnicile se pot combate cu o substanţă împotriva furnicilor sau, în zonele mai mici, cu praf de copt împrăştiat pe vreme uscată. Reţineţi că furnicile mari de pădure nu pot fi distruse, întrucât sunt o specie protejată. Acestea se găsesc în regiunile din apropierea pădurilor.

Uşurarea muncii

Dacă sunteţi pe cale să plantaţi gazon, nu utilizaţi orice seminţe. Acum există amestecuri de seminţe care nu implică multă muncă, nu cresc în înălţime şi se dezvoltă de trei ori mai lent. Asta înseamnă tundere mai rară şi mai puţine resturi de îndepărtat.

Adânciturile pentru copaci

Ei bine, acestea sunt încă subiect de discuţie. Personal, nu îmi place să plantez copaci pe gazon, deoarece florile şi frunzele căzute mă enervează, iar gazonul trebuie curăţat mai repede decât straturile, pentru a preveni deteriorarea ierbii. Şi nici nu-mi place să tund iarba împrejurul lor. De ce să creez şi mai multe margini de gazon pe care să le îngrijesc? Dar dacă deja există copaci pe gazon, trebuie să faceţi o cavitate separată pentru copac, astfel încât rădăcinile copacului să beneficieze de suficient aer. Rădăcinile au tendinţa să iasă la suprafaţă, în special în solurile argiloase. În cazul copacilor mai bătrâni, rădăcinile sunt mereu lovite de maşina de tuns iarba. Scoarţa poate fi la fel de uşor lovită şi stricată dacă iarba creşte chiar lângă trunchi. Aşadar, adâncitura pentru copac are două funcţii: Oferă distanţă pentru maşinile de tuns iarba şi foarfece şi protejează rădăcinile. Totuşi, nu trebuie ca în această cavitate să depozitaţi o grămadă de resturi, astfel încât rădăcinile de dedesubt să nu mai poată respira deloc! Cel mai bine este să nu o bătătoriţi şi, din când în când, să o săpaţi cu săpăliga.

Gazoanele cu flori

Unele flori, cum sunt bobornicii (Veronica beccabunga), trifoiul alb şi margaretele, se insinuează în gazoanele noastre împotriva dorinţei noastre şi sunt doar tolerate. Totuşi, grădinarii implicaţi activ în decizia asupra seminţelor de iarbă trebuie să înţeleagă că restricţionează semnificativ utilizarea parcelei de pământ. Pe pajiştile cu flori nu trebuie mers în mod regulat. Pentru semănat pot fi utilizate amestecuri de seminţe care sunt disponibile pe scară largă. Acestea combină mai multe specii de iarbă şi plante, inclusiv albăstrele şi maci (care nu durează mult), precum şi flori care se pot statornici singure pe suprafaţa respectivă, pe termen lung, şi înflori. Este adevărat că gazoanele cu flori necesită mai puţină tundere. De două ori pe an este suficient (o dată în iunie şi din nou în octombrie). Totuşi, când tundeţi astfel de gazoane, trebuie să faceţi faţă unei cantităţi mari de iarbă şi aveţi nevoie de o coasă, o coasă cu motor sau de o maşină de tuns iarba cu braţ, deoarece o maşină de tuns iarba „normală” nu va face faţă. Unii grădinari tund gazoanele cu flori doar o dată de an, în septembrie. Aceştia aşteaptă până când majoritatea speciilor de flori au seminţe mature, ceea ce nu se întâmplă dacă tundeţi gazonul în iunie.

Calcarul

Oamenii uită adesea să adauge calcar la gazoanele lor. Însă creşterea ierbii gazonului este adesea limitată dacă solul este prea acid, cum este cazul păiuşului (Festuca). În cazul gazonului, pH-ul ideal este uşor acid, între 5,5 şi 6,5. Aproximativ 50-60 de grame de calcar agricol pe metru pătrat, pe an, este suficient pentru menţinerea nivelului de calcar. De obicei, solurile nisipoase au nevoie de calcar mai frecvent decât solurile argiloase, care reţin mai bine calcarul. Dacă puteţi determina valoarea pH-ului gazonului dvs. cu o mostră de sol, adăugaţi 60 de grame de calcar pe metru pătrat, ceea ce creşte valoarea pH-ului cu 0,5. Exemplu: Identificaţi un pH cu valoarea 4 şi doriţi să-l creşteţi la 6; trebuie să adăugaţi 4 x 60 de grame de calcar pe metru pătrat, adică circa 240 de grame. Prin urmare, un sac de 25 kg este suficient pentru un gazon de 100 de metri pătraţi.

Tratarea cu compost

Când aşezaţi resturi de plante pe o grămadă de compost, aceasta începe adesea să miroasă. Acest lucru se întâmplă dacă aşezaţi plantele tăiate în straturi groase pe compost. Pentru a preveni mirosul neplăcut, utilizaţi straturi subţiri de iarbă tăiată, de aproximativ 10 cm grosime. Apoi alternaţi cu straturi de plante foarte uscate pentru compost (de ex. tulpini uscate mărunţite în toamnă sau rămurele subţiri tăiate din copaci). În acest fel se amestecă plantele uscate, pline de carbon, cu cele umede, bogate în azot, creând cele mai bune condiţii de putrezire. Se întâmplă astfel dacă materialele pentru compost, după cum se arată aici, sunt bine aerisite în straturi. Condiţiile anaerobe nu sunt prezente, ceea ce înseamnă că nu se emit gaze urât mirositoare.

Maşini de tuns iarba cu măcinare/măruntire/tocare

Da, ele facilitează tunderea gazonului, pentru că, în mod ideal, mărunţesc resturile atât de mult, încât acestea cad pe pământ între tulpini şi se descompun acolo, asigurând astfel nutrienţi pentru iarbă. Dar trebuie să ştiţi că în acest caz aveţi nevoie de o bază de gazon bună şi de o iarbă sănătoasă şi bine hrănită. Metoda nu funcţionează bine pe solurile cu probleme (prea compacte sau prea umede). În astfel de cazuri, resturile rămân între tulpini prea mult timp, formând un strat care împiedică aportul de fertilizator, ascunde lujerii de lumină şi încurajează creşterea muşchiului. Aşadar: Utilizaţi maşina de tuns iarba cu funcţie de măcinare/mărunţire/tocare, dar utilizaţi scarificatorul/aeratorul cel puţin o dată şi, dacă este nevoie, mai des.

Semănarea seminţelor noi

Amânaţi semănarea seminţelor până când temperatura pământului este în jur de 14 grade. Seminţele vor germina imediat, iar plantele tinere vor creşte mai rapid. În funcţie de seminţele utilizate, circa 30-40 de grame pe metru pătrat sunt de ajuns. Dacă nu aveţi experienţă în distribuirea fertilizatorului şi nu vă puteţi baza pe intuiţie pentru a obţine o răspândire uniformă, utilizaţi un dispoyitiv de împrăştiere care are şi opţiunea de a asigura semănatul uniform. Nu uitaţi ca după aceea să rostogoliţi seminţele înăuntru! Dacă doriţi sau dacă, din cauza vremii uscate, trebuie să udaţi seminţele în jur de a 14-a zi, înainte de a germina, procedaţi cu mare atenţie, pentru a nu le spăla de la suprafaţă; este nevoie de grijă deosebită, mai ales pe pante. Oamenii întreabă adesea care este cel mai bun moment pentru primul tuns: Aşteptaţi trei-patru săptămâni, iar atunci tundeţi doar dacă gazonul începe să fie prea mare, când tulpinile au în jur de opt centimetri înălţime. Tăiaţi acum până la aproximativ cinci centimetri; când iarba este tunsă pentru a treia sau a patra oară şi este mai deasă, puteţi tunde treptat până la trei centimetri.

Comments