Utilizăm module cookie pentru a vă îmbunătăţi experienţa pe site-ul nostru. Continuând să accesaţi acest site web, confirmaţi faptul că sunteţi de acord cu utilizarea modulelor cookie de către noi. Aflaţi mai multe consultând Modulele cookie

Vâscul: un parazit misterios

În vremurile de demult, această plantă era planta miraculoasă a druizilor celtici. Astăzi, nu este doar o plantă medicinală promiţătoare, ci şi un accesoriu popular al Crăciunului: vâscul. Fructele sale albe asigură înmulţirea plantei într-o manieră complicată.

De ce creşte vâscul în copaci?

Numele englezesc al plantei, „mistletoe”, este legat de cuvântul german „Mist”, care înseamnă „baligă”, biologic, nu etimologic! Dacă mătăsarii şi sturzii de vâsc nu ar fi aşa de atraşi de bacele albe ale acestui fascinant locuitor din copaci, planta nu ar creşte atât de sus. Când aceste păsări lacome îşi ascut ciocurile ascuţite de o creangă sau îşi lasă fecalele în zonele înalte ale copacilor, seminţele de vâsc se lipesc de scoarţa viitorului copac-gazdă. De îndată ce seminţele încep să încolţească, o tânără plantă de vâsc apare discret. Vâscul este un semiparazit şi absoarbe apa şi mineralele pe care copacul le extrage din pământ. Planta, care, după un an bun, apare iarna în copacii desfrunziţi ca o sferă verde luxuriantă, suspendată între cer şi pământ, este considerată de popoarele germanice plantă medicinală. În trecut, acestei plante magice i-au fost atribuite denumiri precum iarba-druizilor, fuga-dracului, iarba-ţapului şi mătura-vrăjitoarelor. Deşi strămoşii noştri agăţau crenguţe de vâsc pe pereţi pentru a-i proteja de spiritele rele, această plantă otrăvitoare face astăzi carieră ca plantă medicinală, datorită efectelor sale tămăduitoare. Este deseori utilizată pentru scăderea tensiunii arteriale, pentru a trata afecţiuni comune la vârstnici şi chiar cancerul.

De la tradiţie la o decoraţiune modernă de Crăciun

Englezii cred că dacă, de Crăciun, săruţi o persoană aflată sub vâsc, aduce noroc. Acest obicei îşi are originea în Marea Britanie, dar este popular de multă vreme şi în România. Crengile decorative ale acestui arbust veşnic verde pot fi utilizate ca decoraţiuni de Crăciun din noiembrie. Trebuie doar să strângeţi laolaltă câteva crengi de vâsc şi să le legaţi cu panglică roşu cu alb. O coroniţă făcut din conuri, vâsc şi iederă decorată cu bobiţe albe şi roşii este un element decorativ ingenios. Efectul magic al bobiţelor este deosebit de avantajos dacă desfaceţi crenguţele în buchete libere şi le aşezaţi în vase simple de sticlă.

Sfat GARDENA: Vâscul preferă să crească pe crengile tinere din partea de sus a coroanei copacului. Ca semiparazit, tulbură creşterea copacilor-gazdă, care devine sensibil din cauza că a fost privat de apă şi nutrienţi. Prin urmare, în eventualitatea unei infestări, vâscul tânăr trebuie îndepărtat timpuriu, tăindu-l cât mai adânc posibil. Apoi trataţi suprafaţa respectivă cu unguent.

Comments