Utilizăm module cookie pentru a vă îmbunătăţi experienţa pe site-ul nostru. Continuând să accesaţi acest site web, confirmaţi faptul că sunteţi de acord cu utilizarea modulelor cookie de către noi. Aflaţi mai multe consultând Modulele cookie

Muncă raţională în grădină

Există un cântec popular care zice aşa: „În martie, ţăranul seamănă câmpul.” Cântul îi învaţă pe copii despre anotimpuri. V-aţi întrebat vreodată de ce ţăranul seamănă în martie?

De-acum, experienţa dvs. de viaţă şi observaţiile asupra naturii şi grădinii dvs. v-au învăţat care este acest motiv: în martie îşi fac apariţia mai multe fenomene. Zilele mai lungi şi temperaturile diurne mai ridicate, zăpada topită şi pământul care se usucă, florile proaspete şi primele răsaduri sunt lucruri evidente, alături de arbuştii care încep să crească şi de seva din ce în ce mai abundentă a copacilor şi arbuştilor. Toate acestea se datorează interacţiunii complexe dintre lumină, temperatură şi umezeală. Înainte ca discuţia să devină prea ştiinţifică: ţăranul se bazează pe intuiţie. Pentru că atunci când vine vorba de natură şi mai ales când ai de-a face cu plante, un lucru este cu adevărat important: să faci lucrul potrivit la momentul potrivit. Şi totul începe cu un lucru: pregătirea pământului!

Ce fel de cultivare a pământului este cea mai bună?

Răspunsul este simplu, ca întotdeauna în cazul unei grădini: depinde! Dacă în toamnă pământul nu a fost curăţat de buruieni şi este acoperit cu gunoi de grădină sau dacă mai are resturi din legumele de toamnă sau de iarnă, mai întâi trebuie curăţat, fie prin îndepărtarea tuturor resturilor, fie prin săpare. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul în care, pentru iarnă, aţi răspândit îngrăşăminte naturale pe straturi. Dacă, dimpotrivă, solul grădinii dvs. a intrat în iarnă curăţat, în martie are nevoie doar de grapare. Suprafeţele pe care le săpaţi acum trebuie mai întâi expuse la ploaie, apoi trebuie să aşteptaţi două săptămâni ca solul să se aşeze înainte de grapare. De îndată ce pământul s-a uscat un pic după grapare, nivelaţi-l cu o greblă mare (o greblă de lemn), separaţi bulgării de pământ rămaşi şi neteziţi-l cu o greblă metalică. După aceea, suprafaţa stratului este gata de însămânţare şi plantare.

Detalii importante de reţinut

Acel „depinde” de mai sus implică, evident, supravegherea situaţiei pământului. Astfel, când îngrijiţi pământul primăvara, se recomandă să faceţi solurile argiloase sau lutoase mai moi cu ajutorul nisipului grosier. În funcţie de cât de compact este solul, aproximativ o roabă (circa 80 de litri) de nisip la o suprafaţă de doi până la cinci metri pătraţi de straturi ar trebui să fie suficientă. Înlocuiţi nisipul cu argilă dacă solul este nisipos.

Pământ nisipos sau argilos, calcarul de grădină este o problemă pentru ambele. Solului nisipos îi lipseşte adesea calcarul, motiv pentru care, primăvara, trebuie să adăugaţi de la 50 g/m2 (pentru a menţine conţinutul de calcar) până la 100 sau chiar şi 150 g/m2 (pentru a reface conţinutul de calcar) de calcar de grădină. Şi solurile argiloase au nevoie de calcar. În general, este necesară analiza pământului (o dată la trei ani este suficient) pentru a avea o privire clară asupra situaţiei nutriţionale a solului din grădina dvs., pentru a şti de ce fertilizatori are nevoie şi unde anume sunteţi în pericol de a adăuga prea mult fertilizator. Adesea, solurile de grădină au prea mult fosfor. Prin urmare, un fertilizator combinat care conţine şi fosfor poate fertiliza prea mult solul, fiind practic o pierdere de bani. Reţineţi, de asemenea, că o cantitate de 100 g/m2 de calcar poate creşte cu 1 punct alcalinitatea solului. După cum vedeţi: când vine vorba de pământ, ceea ce faceţi sau ce nu faceţi poate modifica alţi parametri, intenţionat sau nu. Solul este un organism complex, nu înseamnă doar particule de pământ, este un microcosmos! Iată de ce solul este un subiect interesant. La urma urmei, ceea ce faceţi sau nu faceţi poate fie să strice pământul, fie să ofere exact lucrul de care au nevoie plantele dvs. preferate. 

Şi pentru că tot vorbeam de plante preferate: de pildă, grădinarii excesiv de entuziaşti pot fi văzuţi primăvara înţepând straturile de arbuşti şi plantele lemnoase cu unelte de grădină. Nu munciţi de dragul muncii, doar ca „să fie făcut”. La urma urmei, puteţi produce multe stricăciuni cu pregătirea pământului, mai ales rădăcinilor plantelor de grădină, în special celor cu rădăcini firoase, cum este rododendronul, arbustul de coacăz, cornul etc., precum şi în zonele unde cresc ierburi şi arbuşti cu lăstari, ca de exemplu stuf (Spartina pectinata) sau mentă. În acest caz, pregătirea pământului poate distruge rădăcinile care se află aproape de suprafaţă.

Comments