Utilizăm module cookie pentru a vă îmbunătăţi experienţa pe site-ul nostru. Continuând să accesaţi acest site web, confirmaţi faptul că sunteţi de acord cu utilizarea modulelor cookie de către noi. Aflaţi mai multe consultând Modulele cookie

Au apărut flori!

Dacă florile dvs. înfloresc deja în straturile lor, puţin efort la momentul potrivit le poate face şi mai frumoase! Sau le poate prelungi cât mai mult cu putinţă şi să reînflorească mai repede. Aşadar, iată ce trebuie să faceţi pentru ca straturile de arbuşti şi cele de flori să înflorească imediat!

Informaţii interesante despre îngrijirea straturilor cu arbuşti şi a celor cu flori

Este uimitor! Încă mai există oameni care adoră florile, dar spun astfel: „Nu mai fac straturi cu flori, e prea mult de muncă.” Da, este nevoie de ceva muncă. Dar straturile cu flori, îndeosebi cele cu arbuşti, sunt atât de uşor de îngrijit, încât impresia lăsată de grădinari că trebuie mereu să le faci câte ceva mă uimeşte cu adevărat.

Să comparăm un strat de arbuşti cu un gazon: Între mijlocul lui martie şi mijlocul lui noiembrie (şase luni), gazonul trebuie tuns la zece zile, adică de 18-20 de ori. În funcţie de dimensiunea gazonului, această operaţiune poate dura de la 30 de minute până la două ore, de unde rezultă între 10 şi 40 de ore, fără a mai pune la socoteală treburile suplimentare, cum ar fi fertilizarea şi scarificarea. Asta înseamnă că un gazon necesită cel puţin o săptămână de muncă pe an.

Straturile de flori, care găzduiesc flori şi arbuşti sezonieri, nu necesită acest timp. Dacă sunt plantate în aşa fel încât plantele sunt potrivite pentru locul respectiv (şi, prin urmare, cresc puternice) şi dacă le organizaţi în „seturi”, sunt uşor de îngrijit. În „set” înseamnă că frunzele plantelor învecinate se ating (în cazul arbuştilor, acest lucru ar trebui să se întâmple în cel de-al doilea an, cel mai târziu). Astfel, plantele vor ţine umbră pământului, împiedicând încolţirea buruienilor şi evaporarea rapidă a umidităţii din pământ.

Un simplu efort de comparaţie ca cel de mai sus deschide o anume perspectivă asupra straturilor de flori şi le face să pară că efortul necesar este mai mic. Astfel, ideea creării unui ocean de flori în grădina dvs. devine mult mai plăcută. Porniţi la treabă, noi vă ajutăm!

Cum să faceţi udarea mai uşoară

Arbuştii cresc în condiţii de umiditatea sau foarte uscate. Pentru grădina dvs., aceasta înseamnă că: Dacă pentru stratul dvs. sunt aleşi arbuştii potriviţi, ei vor creşte practic fără apă, cu excepţia condiţiilor meteo extreme, când plantele vor avea nevoie de puţin sprijin din partea dvs. Prin urmare, plantele alese şi metodele de plantare sunt decisive şi, aşa cum am menţionat mai sus, cuvântul-cheie este „set”. 

Pentru a reduce efortul implicat de udare, acoperiţi straturile cu compost din scoarţă sau cu pietriş, în funcţie de solicitările designului. În plus, un sistem automat de udare poate fi o modalitate potrivită de reducere a efortului. 

Dacă totuşi doriţi sau trebuie să udaţi, cea mai bună cale este următoarea: Udaţi plantele doar când încep să se usuce: atunci problema este gravă. Până în acel moment, natura se poate descurca singură. Acest lucru se aplică la plantele mature, nu în etapa de creştere, care durează până la un an. În loc să căraţi găleţi cu apă de colo-colo, este mai uşor să udaţi cu o ţeavă şi un duş pentru stropit, astfel încât să ajungeţi confortabil la strat şi mai bine la plante. 

Cel mai bun moment pentru udare este dimineaţa devreme, urmat de seara, târziu. Acesta din urmă este pe locul doi deoarece este mai bine ca plantele să nu fie pline de apă peste noapte, pentru a nu încuraja apariţia ciupercilor. Ca regulă generală de udare, din acest motiv este bine să evitaţi înmuierea frunzelor şi îndeosebi a florilor. În timpul zilei udaţi numai urgenţele, cu apă călduţă. Udarea plantelor cu apă de la robinet, care este prea rece, va răci rădăcinile chiar când vreţi ca ele să muncească cel mai bine. Cantităţi de apă: Mai multă apă mai rar este mai bună decât câte puţină apă de mai multe ori. Ca să fie clar: Udaţi bine şi într-o manieră ţintită, ceea ce înseamnă în jur de 10 litri de apă pe metru pătrat. 

Sfat: Dacă utilizaţi apă de ploaie, nu va mai trebui să plătiţi apa de la robinet. Apa de ploaie este din abundenţă. De exemplu, dacă în regiunea dvs. cantitatea anuală de precipitaţii este de 700-800 mm, înseamnă 700-800 de litri de apă de ploaie pe metru pătrat. Această cantitate înseamnă un rezervor de apă de ploaie gratuită, pe parcelă de pământ, pe an!

Fertilizarea grădinilor cu flori: deloc complicată!

Cele mai importante reguli pentru fertilizarea corectă a grădinii se găsesc în numărul special pentru grădini al buletinului informativ Gardena. În acest moment, repetăm doar atât: 

În grădinile cu arbuşti, fertilizarea depinde în principal de cantitatea de frunze şi flori pe care o formează plantele. Fertilizez doar arbuştii de pietriş, ici şi colo, cu un pumn de praf de oase sau puţin compost (mai puţin de un litru pe metru pătrat). Primăvara (martie/aprilie), arbuştii din straturi cu creştere intensă pot primi aproximativ 50 de grame de fertilizator amestec pe metru pătrat. Ca alternativă, le puteţi da în jur de trei litri de compost pe metru pătrat. Arbuştii care cresc mai puţin au nevoie doar de 30 de grame sau de 1,5 litri. La mijlocul lunii iunie îi puteţi hrăni din nou cu o a doua doză, uşor redusă. 

Reguli similare se aplică şi în cazul straturilor cu flori de vară anuale şi bienale. Totuşi, deoarece aceste plante trebuie să formeze foarte multe frunze şi flori în câteva săptămâni, este evident că trebuie să vă ocupaţi mai mult când vine vorba de fertilizator. În plus la fertilizarea acestor plante cu 50 de grame de fertilizator amestec (fertilizator pentru plante cu flori), pe metru pătrat la momentul plantării, aplicaţi fertilizator a doua oară (40 de grame sau 1,5-2 litri de compost) la sfârşitul lunii iunie şi a treia oară (40 de grame sau 1,5-2 litri de compost) în primele zile din august. Ideal, fertilizarea se face în zilele umede şi înnorate. În caz contrar, procedaţi ca şi în cazul udării. Nu uitaţi să împrăştiaţi imediat fertilizatorul cu grebla, chiar şi dacă utilizaţi compost.

Proptele în straturile de arbuşti: cum?

Dacă arbuştii din straturi sau cei solitari au ajuns la o dimensiune critică, vântul şi ploaia îi poate zgâlţâi, apleca şi frânge. Puteţi îngrădi lejer arbuştii din straturi cu ajutorul unor inele pentru arbuşti, care trebuie ataşate cu mult înainte de a fi nevoie de ele. Inelele pentru arbuşti arată mai bine pe plantă decât sfoara sau legăturile. Mai mult chiar, acestea trebuie ataşate astfel încât să fie înfăşurate pe două crengi opuse ale arbustului, deoarece în caz contrar firele pot aluneca pe tulpină până la pământ. Idei simpatice pe care le puteţi încerca: Îndoiţi o creangă goală de salcie, formând un inel sau o împletitură, şi fixaţi-o de un ţăruş. Aţi obţinut un suport de arbust făcut manual, cu aspect clasic, rustic. Dacă doriţi şi mai multe elemente tradiţionale sau vreţi să fiţi şi mai aproape de natură: Luaţi crengi de alun de un metru lungime; aşezaţi trei, patru sau cinci în pământ, în jurul arbustului, şi îndoiţi vârfurile către acesta pentru a le putea introduce într-o groapă făcută cu cazmaua. După ce aţi introdus vârfuri, astupaţi groapa. Dacă îndoirea creează prea multă tensiune, rupeţi creanga. În scurt timp, arbustul va creşte printre cadrul de crengi, confortabil şi ecologic, şi va beneficia de sprijin.

Ce facem cu buruienile? Şi cu piciorul-caprei?

Doar câteva buruieni vor încolţi într-un strat de arbuşti, dacă aceştia sunt plantaţi suficient de aproape unul de celălalt şi, dacă este nevoie, pământul este acoperit cu un strat protector. Puteţi plivi oricând printre crengi pentru a răscoli buruienile care au reuşit să încolţească. Însă aveţi grijă: Unii arbuşti, ca de pildă crinul-de-toamnă, au rădăcini foarte apropiate de suprafaţa pământului care pot fi distruse prin plivit.

Piciorul-caprei este o problemă frecventă într-un strat de arbuşti şi se întinde peste tot. Îndepărtarea sa este extrem de anevoioasă. Când scoateţi planta din pământ, întotdeauna vor rămâne în pământ bucăţele de rădăcină, care cresc şi formează noi plante. 

Cu ceva vreme în urmă, era adesea necesar să scoateţi buruiana cu totul din pământ şi apoi să recreaţi de la zero stratul. Acum există un erbicid de la Neudorff (Finalsan GF GierschFrei), care înseamnă sfârşitul piciorului-caprei. Dacă faceţi efortul de a vopsi frunzele de piciorul-caprei, în curând veţi vedea că această plantă, şi numai ea, se va usca în câteva ore.

Trebuie să tundeţi arbuştii?

Într-o grădină de vară, nu trebuie să tundeţi doar de dragul de a tunde. Dacă doriţi să evitaţi formarea seminţelor şi autosemănatul, tăiaţi mugurii. Nemţişorii, aconiţii, salvia, iarba-mâţei şi margaretele pot fi încurajate să crească prin îndepărtarea lujerilor cu muguri într-un stadiu timpuriu, astfel încât să se regenereze şi să înflorească din nou, cel târziu în toamnă. Las arbuştii care se retrag în timpul verii, ca de pildă cerceii-doamnei (Dicentra), să se ofilească înainte de a îndepărta frunzele veştede, chiar dacă nu arată prea frumos în timp ce se usucă. Cu toate acestea, dacă le permiteţi plantelor să se debaraseze de frunze, ele vor deveni mai puternice în timp ce intră în perioada de odihnă.

Pentru mai multe bucurie în grădină: împărţiţi arbuştii

La sfârşitul verii (în funcţie de vreme, încă de la începutul lui septembrie), puteţi scoate şi separa numeroşi arbuşti, în special stânjeneii pitici sau margaretele, pentru a-i revitaliza. Doar pentru arbuştii cu durată mare de viaţă, cum ar bujorii, cel mai bine este să-i lăsaţi ani la rând în acelaşi loc. 

Momentul pentru separarea arbuştilor este bun şi pentru dăruirea lor: prezentaţi prietenilor amatori de grădinărit arbuştii pe care nu vreţi să-i păstraţi. În afara faptului că sporeşte varietatea de arbuşti din grădina fiecăruia, acest gest va aduce tuturor un strop de bucurie şi va întări prietenia.

Cum să ajutaţi florile de vară să înflorească şi mai bine

Dacă urmaţi întotdeauna informaţiile despre fertilizarea şi udarea straturilor cu flori de vară anuală, aţi făcute deja cel mai important lucru, deoarece un aport consistent de apă este vital pentru flori care să dureze îndelung. Pentru soiurile cărora nu le place solul calcaros şi care necesită mult fier, ca de exemplu petuniile, Hebe şi Bacopa, pot apărea simptome ale deficitului de fier (frunze tinere îngălbenite, vinişoare verzi ale frunzei la bază). Acest lucru se poate întâmpla mai ales în soluri foarte calcaroase şi când utilizaţi apă dură. Trebuie doar să trataţi planta cu hrană feroasă, achiziţionată de la un magazin de specialitate şi conform instrucţiunilor. 

În august, unele plante (de ex. scaevola sau varietăţile mai bătrâne de petunie) pot trece printr-o etapă de înflorire, în timp ce alte plante (de ex. lobelia, salvia) se poate să fi dispărut cu totul când vă întoarceţi din vacanţă. Cel mai bine este să îndepărtaţi plantele moarte din straturi. Umpleţi golurile cu plante de pajişte, iarbă şi arbuşti, de pildă, pentru a face trecerea de la o atmosferă de vară târzie la cea tomnatică. În plus, în cazul tuturor florilor de vară şi îndeosebi al fuchsiei, lantanei, geraniumului, nemesiei, diasciei, al măturii-de-casă (Kochia scoparia) şi al Bidens ferulifolia, nu lăsaţi plantele să lase seminţe, deoarece îşi schimbă hormonii şi produc mai puţine flori!

Cum să vă asiguraţi că aveţi în fiecare an: Plante bienale

Nu uitaţi că plantele bienale trebuie semănate devreme dacă doriţi să înfrumuseţeze grădina în anul următor. Printre aceste plante se numără garoafele turceşti, feniculul, degeţelul-roşu (Digitalis purpurea), iarba-şarpelui, curcubeu (Lychnis Coronaria), ciulinul-laptelui (Silybum marianum), lumânărelele şi câteva genţiane.

Tot acum trebuie să semănaţi panseluţele pentru anul viitor; nu uitaţi margaretele şi florile de nu-mă-uita, pentru completarea grădinilor mari.

Legume ornamentale şi flori comestibile

Dacă aveţi legume ornamentale, ca de pildă mangoldul cu frunze multicolore, şi ierburi decorative, cum este măcrişul roşu, nu uitaţi să le recoltaţi. Frunzele delicate ale acestor plante sunt adesea foarte utile în bucătărie, iar cele două exemple de mai sus sunt nişte delicatese culinare pe care le puteţi recolta în permanenţă. Dacă se formează tulpini cu flori, îndepărtaţi-le imediat ce încep să apară. Alte flori pe care le puteţi aduce în bucătărie direct din arbust: puteţi umple crini galbeni (Hemerocallis) precum florile de dovlecel. Ideal este cu salată de pui. Soiurile de crin galben au gusturi diferite. Crinii „roşu-pirat”, albi, citron şi galbeni sunt toţi comestibili. Florile de crin galben şi cele de dalie, alături de limba-mielului şi gălbenele, de exemplu, pot fi adăugate la salatele de vară, oferind acestora aspect şi gust deosebite. Eu personal prefer gustul daliilor de culoare deschisă în locul celor de culoare închisă, care, în funcţie de soi, sunt prea amare pentru mine. Luaţi o floare de dalie şi gustaţi-o: gustul este similar cu cel al salatei, doar un pic mai pregnant.

Comments